Centrul Cultural Expo Arte invită publicul să viziteze expoziția CHIMONOUL ÎNTÂLNEȘTE IA, un eveniment unic ce își propune să prezinte în oglindă piese vestimentare din colecțiile Iulia Gorneanu și Mihaela Bădin Chilian. Expoziția va avea vernisajul pe 24 iunie 2021, dată la care se împlinesc 100 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice dintre Japonia și România și care marchează de asemenea Ziua Universală a Iei. La evenimentul de lansare vor participa Ambasadorul Extraordinar și Plenipotențiar al Japoniei în România, Excelența sa Domnul Hiroshi Ueda, și reprezentanți ai Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Culturii și Primăriei Municipiului București.

Chimonouri (houmongi, haori, komon, yukata, iromuji) și ii de colecție, reprezentative pentru cele două culturi, vor fi expuse într-un discurs vizual atemporal, inspirațional, unic.

Expoziția se va desfășura la ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului București (str. Lipscani 84-90), sălile Gabroveni și Lipscani, etaj 1, în perioada 24 iunie – 22 iulie 2021. Accesul publicului va fi liber, de luni până duminică, între orele 14.00-20.00.

La vernisajul care va avea loc pe 24 iunie, începând cu ora 17.00, vor participa membre ale comunității Domnițe cu Altițe, îmbrăcate în costume tradiționale românești și japoneze, reprezentante ale acestor culturi.

”Simboluri ale culturilor tradiționale ce le-au creat, chimonoul japonez și ia românească au devenit piese vestimentare iconice, influențând moda ultimului secol într-un mod covârșitor. Pattern-urile, rafinamentul cromatic, modul simbolic de expresie și transpunere pe textile a unor informații încifrate continuă să fascineze designeri, case de modă, branduri. Atât ia cât și chimonoul (atunci când sunt piese autentice) vorbesc despre starea statutară, vârsta, prestigiul în comunitate și personalitatea femeii care le poartă. Există ii și chimonouri de sărbătoare și de zi cu zi, ceremoniale, de nuntă, de doliu. Rafinamentul acestor veșminte le aduce împreună în expoziția CHIMONOUL ÎNTÂLNEȘTE IA, pentru a spune o poveste despre conectarea cu valorile identitare, într-un an centenar ce unește două culturi îndepărtate, construite pe un strat străvechi cu valențe comune” – drd Iulia Gorneanu, curatorul expoziției.

Scurtă  istorie a kimono-ului

Ayako Funatsu, consultant al expoziției

(ki = a purta, mono = lucru)

Kimono-ul este cunoscut ca unul dintre cele mai apreciate piese vestimentare din lume. Deși nu mai este o alegere de zi cu zi, acest port popular japonez încă este purtat la ocazii speciale cum ar fi nunti, înmormântări, ceremonii ale ceaiului și alte evenimente formale.

Kimono-ul, așa cum îl știm noi astăzi, datează din perioada Heian (794 -1185), adevărată epocă de aur a dezvoltării culturii japoneze. Oameni de rând purtau kosode (predecesor al kimono-ului, a cărui particularitate era dată de manșeta îngustă), în timp ce nobilii îl foloseau pe post de  lenjerie iar, în funcție de anotimp, purtau mai multe sau mai puține straturi de osode (kimono cu manșeta largă). În această perioadă istorică a apărut junihitoe, un kimono cu 8 straturi purtat în prezent de femeile din familia imperială japoneză  la nunți, ritualuri și ceremonii.

Odată cu începerea perioadei shogunatului Kamakura (1185-1333), kosode a devenit popular. În varianta formală, ceremonioasă, samuraii purtau hitatare peste kosode, împreună cu hakama, iar femeile din familia lor – uchikake. Urmează perioada shogunatului Muromachi (1336-1573), care se caracterizează prin nașterea mai multor culturi importante, cum ar fi ceremonia ceaiului și ikebana (tehnica de aranjare a florilor). Este epoca în care s-a răspândit purtarea kosode-urilor în culori vii, datoria îmbunătățirii tehnicilor de vopsire și țesut (ex:metoda Tsujigahana). Femeile samurailor alegeau materiale decorate cu modelele de bun augur –kisshoumonyou- cum ar fi pinul, bambusul, caisul japonez, cocorii și broaștele țestoase. În această perioadă a intrat în uz termenul „kimono”, înlocuindu-l treptat pe cel de „kosode”. Urmează epoca feudală (1574-1600) în care, indiferent de statutul social, oamenii purtau Kosode-uri/ kimono-uri din mătase cu modelele individualizate.  

Pas cu pas, ne apropiem de modelele actuale de kimono-uri. În perioada Edo (1603-1868), chiar dacă erau interzise călătoriile în afara Japoniei, atât designul cât și tehnicile de vopsire și de țesut au cunoscut un avans  extraordinar. Yuzen Miyazaki a dezvoltat tehnica de vopsire Yuzen, devenită emblematică pentru Japonia. Nu putem uita tehnica de pictură Rinpa, creeată de Kourin Ogata, ce continuă să atragă atenția întregii lumi.   Lucrările sale pe kimono-uri, prin aceasta tehnică, au devenit patrimoniul cultural național. La mijlocul acestei perioade, a apărut tipul de kimono denumit komon, creeat pentru viața de zi cu zi. Însă oamenii nu  aveau libertatea de a alege materialele și culorile pentru propriile kimono-uri, deoarece hainele dețineau un rol important în identificarea statutul social. 

Japonia de astăzi își  regăsește rădăcinile în era Meiji (1868-1912), epocă ce reprezintă debutul unor vaste schimbări impuse la nivel politic, social și economic, ce au propulsat Japonia feudală spre un model occidental. Îmbrăcămintea nu face excepție. Guvernul a dat ordin ca reprezentanții guvernamentali, politicienii și militarii să poarte costume în stil occidental la evenimente oficiale iar oameni de rând, în cazul în care se îmbrăcau în kimono la diferite ocazii,  era obligatoriu să afișeze emblema familiei (kamon) pe el.

Moda occidentală își pune amprenta și asupra următoarei perioade –  Taisho (1912-1926). Îmbinarea stilului  japonez și a stilului occidental sub influența curentelor Art Nouveau și Art Deco au dat naștere modelelor denumite Taisho-roman. Înainte de aceasta perioadă au existat doar doua tipuri de kimono:  tomesode pentru ocazii formale și komon pentru viața de zi cu zi. De aceea a fost creeat houmongi pentru a putea fi purtat la spectacole, vizite, întâlniri, ceremonia ceaiului, etc.

Următoarea perioadă – Showa (1926-1989) – aduce, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, tipul de kimono denumit tsukesage deoarece a fost interzisă purtarea kimonoului de tipul houmongi al cărui model era considerat prea ornamentat. Tot în aceasta perioadă a fost înființată prima școală de kimono. 

Ritmul de dezvoltare al artei kimono-ului nu se oprește aici. Este fundamental să păstrăm tradiția, însă stilul de viață si modul de gândire este într-o permanentă dinamică. Designerii contemporani reactualizează modelele și integrează elemente tradiționale în ținute confortabile, ușor de purtat, în acord cu viața noastră de zi cu zi. În această expoziție puteți admira 20 de kimono-uri din a doua jumătate a secolului XX, parte a colecției Iuliei Gorneanu, căreia îi mulțumim pentru acest demers de celebrare a centenarului relațiilor diplomatice româno-japoneze în contextul Zilei Universale a Iei.  

Eveniment organizat de Primăria Municipiului București prin Centrul Cultural Expo Arte și ARCUB, sub auspiciile Ambasadei Japoniei în România.

Partener: Domnițe cu Altițe

Partener media: Magic FM

Sponsori: Kfea.ro, Domeniile Sâmburești, Aqua Carpatica