Mihaela Păun este manager cultural. Dacă ceri cuiva să-ți spună un nume de manager cultural de succes din România, printre primele nume va fi și cel al Mihaelei Păun. Numai că după plecarea sa intempestivă de la ARCUB n-am mai auzit nimic. Până acum câteva luni, când am auzit că pune la cale un nou proiect cultural. M-a bucurat vestea, de aici și dialogul care urmează.
Expo Arte va merge pe proiectele multidisciplinare?
Expo Arte este un centru cultural care poate face absolut orice, dar în principal promovează artele vizuale. Pe modelul ARCUB începând cu 2010, s-au născut mult mai multe alte instituții. De aceea nici nu e cazul să ne dublăm, și sunt convinsă că Expo Arte chiar are șansa să fie unicat în peisajul cultural pentru că pe segmentul acesta nu mai există instituții, cel puțin în subordinea primăriei, care să se ocupe strict de povestea asta. Și de ce să nu ne ducem pe culoarul nostru, dacă tot ni s-a trasat unul foarte clar. Și atunci evident scopul principal este și clădirea – s-o refacem și s-o redăm circuitului public, păstrând sala de spectacole, chiar dacă Expo Arte este un centru care are în principal activități din zona vizualului. În schimb în sala de jos, dacă reușim să convingem primăria putem face un spațiu expozițional extraordinar.
Sunt o serie (fiindcă vorbeam de proiectele multimedia) de inițiative artistice care mizează pe artele vizuale ca parte componentă.
Proiectele de teatru-dans, instalațiile sonore, instalațiile umane, totul e o întrepătrundere între arte. Asta nu înseamnă că nu mi-aș dori foarte tare să deschid în București o galerie, asta e un alt vis frumos. Mi-ar plăcea să găsesc un spațiu care să țină de Primăria Capitalei, pentru că Primăria Capitalei nu are la ora actuală un astfel de spațiu, în afara celui de pe strada Academiei cred, cel de lângă Teatrul Odeon.
Tot timpul o să se găsească cârcotași care o să spună la ce ne trebuie spații expoziționale. Ne trebuie, chiar insist pe această idee. După cum ne trebuie sală, ne trebuie un cinematograf sau un complex de săli de cinematograf care să fie al cinematografiei, nu să fie în interiorul unui mall.
Să poți să-ți faci lansările, să poți să faci proiecții, dezbateri, să poți să faci vizionări de filme de artă, să poți să muți cinemateca, eventual, că cinemateca unde mai e ea acum? Este nevoie și de săli de cinema, cum este nevoie și de săli de teatru.
Despre proiectele de viitor: vrei să refaci clădirea…
Aș vrea un spațiu expozițional pe care să-l putem pune la dispoziție artiștilor, inclusiv o galerie la nivelul Sălii Dalles, o galerie care să găzduiască expoziții care nu sunt expoziții permanente.
Care ar pune accentul pe interactivitate, exact pe ce se cere acum, pe foarte multă mișcare.
Ar pune cumva Bucureștiul pe hartă, ar da posibilitatea artiștilor să se manifeste, ar avea unde, plus că ar fi un spațiu care ține de Primăria Capitalei și pentru care artiștii nu ar trebui să plătească. Pentru că artiștii nu au banii. Ar fi un lucru minunat pe care Primăria Capitalei ar putea să-l facă pentru artiștii din acest domeniu, pentru că e o întreagă lume în spate, e o lume extrem de conectată, vorbesc cu oamenii și-mi spun, Mihaela, nu știi cât de bine conectați suntem, câte relații în afară, cât de bine suntem noi văzuți afară. Atât de mult bine am putea noi să facem orașului dacă am fi sprijiniți! Prin relațiile pe care ni le facem, pentru că voi n-aveți cum să le stabiliți aceste relații. Doar creați-ne o platformă… și am zis că ăsta-i spațiul, este un hub cultural, hai să facem împreună lucruri…. eu vreau să vă ofer, asta-mi doresc, să pot să ofer spațiu și ei să vină să-l umple cu arta lor…
